Rezultatele 1 - 20 din 20 pentru "buget romania"

BAT, cea mai mare companie de produse din tutun din România, este unul dintre cei mai mari contribuabili ai României, cu o contribuție totală de 10,5 miliarde lei (2,1 miliarde euro) în accize și taxe la bugetul de stat în 2022. Această sumă se adaugă la cele 24 miliarde de euro contribuție directă a BAT la bugetul de stat în primii 25 de ani de activitate pe piața locală.

Contribuția financiară germană la bugetul UE a crescut la un nou record anul trecut. Potrivit calculelor agenției germane de presă (DPA), în 2021 Germania a contribuit net cu aproximativ 25,1 miliarde de euro la cheltuielile comune ale Uniunii Europene, citează California18.

România are probleme serioase cu bugetul, deoarece cheltuielile cresc într-un ritm mult mai rapid decât încasările și nu este clar cu ce se poate umple acest deficit, scrie publicația maghiară Napi Gazdaság, citată de Rador.

Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic. România a intrat în 2020 cu un deficit de 4,6% în anul anterior, în timp ce multe state UE aveau chiar excedente bugetare. O creștere substanțială a deficitului a avut loc în ultimele două luni din 2019, când PNL a preluat guvernarea, iar actualul premier (demis), Florin Cîțu, la acel moment ministru al Finanțelor, a declarat că plătește toate datoriile statului.

Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic. Ajutorul, care trebuia să fie acordat rapid, a ajuns la firme cu întârzieri mari.

În timp ce statul român nu pare să mai fi făcut mare lucru în ultimul timp, alte țări și-au intensificat eforturile. Cea mai eficientă măsură de sprijin a fost cea care a presupus ca statul să nu facă nimic.

Sprijinul direct acordat de la buget firmelor și populației în contextul pandemiei plasează România în a doua jumătate a unui clasament global, în care Fondul Monetar Internațional analizează 191 de state. Astfel, pe baza datelor de la finele lunii decembrie, România se află pe locul 124 în lume, poziție deloc onorantă, cu o evoluție negativă față de situația de la mijlocul lunii septembrie, când se afla pe locul 114. Infograficul de mai jos, realizat de FMI, arată că România, cu măsuri directe de la buget de 2,3% din PIB, sub un prag de 2,5% din PIB luat în calcul de FMI, se află în compania statelor din Africa și a câtorva țări din Asia, relevă date analizate de Profit.ro.

Măsurile introduse de autorități pentru susținerea firmelor și a populației în contextul crizei economice cauzate de combaterea pandemiei de coronavirus plasează România pe ultimul loc în UE și în rând cu state din Africa, America Centrală și Asia, relevă date analizate de Profit.ro. În cele mai multe țări din aceste regiuni, guvernele au făcut un efort de la buget mai mic de 2,5% din PIB pentru susținerea firmelor și a populației prin cheltuieli cum ar fi cele pentru sănătate sau prin amânări și scutiri de taxe. În funcție de aceste cheltuieli, România, cu un efort bugetar de 2,17% din PIB, este ultima în UE și pe poziția 114 dintre 191 de state analizate de Fondul Monetar Internațional (FMI). În cazul în care adăugăm și programele pentru susținerea lichidității în economie, România urcă pe locul 74, iar măsurile ajung la 5,38% din PIB.

Bugetele României din ultimul deceniu au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.

România și Bulgaria sunt statele din Europa Centrală și de Est (ECE) cu cea mai redusă capacitate de a atenua efectele unei reduceri de fonduri din partea UE, tăierea finanțărilor europene pentru regiune fiind așteptată începând cu 2021, potrivit agenției de rating Moody's.

România a devenit lider în UE în funcție de cât cheltuiește statul din buget pentru salarii, deși autoritățile române sunt pe ultimele locuri când vine vorba de adunat bani la buget din cauza ineficienței, inclusiv în a atrage fonduri UE. Potrivit calculelor Profit.ro, generozitatea statului a urcat România de pe locul 7 în 2016 pe prima poziție în 2017, an în care a fost alocat un procentaj de 32% din veniturile bugetare pentru salarii. De menționat că pe ultima poziție în UE, la cheltuieli salariale ca pondere în venituri, este Germania, cu numai 16,7%. Pentru a-și acoperi costurile și propria ineficiență, Guvernul atacă acum mediul de afaceri.

Georgia, o țară cu ieșire la Marea Neagră și cu munți, întocmai ca România, dar de trei ori mai mică, alocă pentru promovarea turismului de trei ori mai mulți bani. În timp ce oficialii români din turism nu au stabilit nici măcar niște piețe țintă, georgienii își știu clar prioritățile, iar rezultatele nu întârzie să apară: Georgia a avut anul trecut 7,5 milioane de turiști străini, iar România a atras doar 2,5 milioane de vizitatori.

Opt state est-europene, inclusiv România, au fost de acord să-și suplimenteze sumele alocate bugetului comunitar în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget, a anunțat vineri șeful de cabinet al prim-ministrului ungar Viktor Orban, după o reuniune ministerială desfășurată la Budapesta, informează agențiile Reuters și MTI.

Autoritățile guvernamentale de la București se așteaptă la o diminuare a bugetului european după 2020, în contextul Brexit, și implicit la o reducere a fondurilor europene alocate României în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene care va începe din 2021, relevă un document guvernamental oficial. Temerile autorităților române vin în contextul în care, în actualul exercițiu financiar 2014-2020, România are, în prezent, un grad de absorbție al fondurilor comunitare de doar 10%, iar alocările viitoare ar putea ține cont și de performanța statelor membre în această privință.

Comisia Europeană a transmis luni după-amiază un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 față de traiectoria de ajustare pentru obiectivul bugetar pe termen mediu al României, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul CE.

România pare a fi unul dintre cele șapte state membre NATO scutite de criticile secretarului american al apărării Jim Mattis, care a transmis un ultimatum statelor membre: dacă nu își majorează cheltuielile pentru apărare stabilite de Alianță, relațiile cu Statele Unite se vor deteriora. Dacă va fi respectată execuția bugetară, România ar îndeplini criteriile, apărarea având prevăzut un buget de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), limita stabilită de Tratatul euro-atlantic.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, după ședința CSAT că proiectul de buget pregătit de Guvern și care ar urma să fie trimis Parlamentului este unul problematic, care prevede o creștere foarte mare a cheltuielilor. Șeful statului a apreciat că bugetul este prea optimist și supraevaluat, fără să existe o explicație pertinentă pentru această creștere foarte mare.

Bugetul de promovare turistică al României, de 2 milioane de euro pe an, este insufiecient și cu o astfel de sumă poți promova doar un salam de vară, nu o țară, a declarat joi unul dintre cei mai mari hotelieri din România și președinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad, la deschiderea Târgului de Turism care se desfășoară în perioada 17-20 noiembrie la complexul Romexpo din București.

Șase state europene, printre care România și Italia, riscă să încalce legislația UE în ceea ce privește deficitul bugetar, a avertizat Comisia Europeană (CE), care a recomandat țărilor să ia măsuri pentru a-și îndeplini obligațiile asumate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.

Statul român a avut cel mai redus procent de încasări la buget, raportat la economie, din rândul statelor Uniunii Europene, arată datele Eurostat pentru 2014. TVA este cea mai importantă sursă de venituri la buget, iar din vara acestui an românii beneficiază de o cotă de 9% pentru alimente și vor plăti o cotă generală mai mică începând cu 2016, de 20%.